„Astăzi îți spun cum să atingi independența financiară”. Acestea sunt cuvintele concepute să îți atragă atenția și să îți vândă ideea că independența financiară este ușor de atins. Cum? Printr-o „formulă magică” sau, eventual, un curs. Dar ce faci după ce ai urmat pașii și ai strâns „cureaua”, iar independența financiară nu a fost atinsă și rămâne tot un vis? Ți se va spune că este vina ta. Fie nu ai fost suficient de determinat, fie nu ai făcut destule sacrificii.
Ceea ce se omite este faptul că acest concept nu are o definiție clară. Nu este reglementat, măsurat sau validat de către stat. Lipsa unei definiții clare și standardizate a independenței financiare creează un cadru în care termenul devine vulnerabil la interpretări subiective și manipulări. Mai exact, oamenii pot fi induși în eroare cu promisiuni de venit pasiv rapid, libertate financiară sau chiar îmbogățire. Totul, fără să înțeleagă conceptele economice de bază.
Așa cum am menționat anterior, definirea termenului de independență financiară depinde adesea de cine folosește acest concept și, îndrăznesc să precizez, de tipul de cursuri pe care le promovează. De pildă, dacă un influencer susține că a atins independența financiară prin investiții în piața crypto, recomandările sale vor fi, într-un mod firesc, axate pe achiziționarea cursului său, prezentat ca o cale de a urma același parcurs.
Independența financiară și salariul minim pe economie
În această sferă de atingere a libertății financiare este vehiculată și ideea ca poți fi independent financiar având salariul minim pe economie. Acest fapt fiind un lucru perfid care nu face decât să distragă atenția de la problemele reale ale oamenilor. Una dintre ele ete sărăcia cu care aceștia se confruntă. România, conform datelor publicate de Eurostat în octombrie 2024, se află printre țările cu cele mai mari procente de persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, cu o pondere de 27,9% din populație. Această statistică subliniază o diferență semnificativă față de media UE, care este de 21%.
![]()
Conform sondajului global OCDE/INFE 2020 (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), România se află la coada clasamentului privind alfabetizarea financiară. Evaluarea a fost realizată pe trei dimensiuni: cunoștințe financiare, comportament financiar și atitudini financiare.
Țara noastră a obținut scorul de 11,2 puncte dintr-un total de 21, față de media globală de 12,7 puncte. De menționat că datele au fost publicate în anul 2023. Chiar dacă nu provin dintr-un sondaj global de aceeași anvergură, confirmă menținerea României în această zonă a clasamentului.
Educația consumatorilor în România
Astfel, din datele expuse până acum, ne putem contura o imagine mult mai clară a intențiilor acestor educatori financiari, care profită de lipsa cunoștințelor financiare a publicului, dorindu-și câștigul rapid fără a se gândi la impactul și consecințele pe care îl au în viețile oamenilor. Statistic vorbind, majoritatea populației nu stăpânește concepte esențiale precum bugetarea, economisirea, dobânda, creditarea sau planificarea financiară. Astfel consumatorii devin ținte sigure, fără protecție din partea statului împotriva acestor practici ce îți promit pensionarea la 30 de ani.
Mai mult, atunci când rezultatele promise nu sunt atinse de către cursanți, responsabilitatea este transferată în totalitate pe aceștia. Motivul? Conform educatorilor financiari ar fi insuficiența implicării și a disciplinei. Și totuși, într-un context în care o mare parte a populației este săracă și dispune de resurse financiare limitate, mulți dintre oameni, în ciuda dificultăților, aleg să investească în propria educație și fac sacrificii reale pentru a se dezvolta. Din păcate, tocmai acestă dorință de dezvoltare este exploatată prin soluții „garantate” și promisiuni rapide către independența financiară, fără a le oferi o bază reală de învățare.
Surse:
- https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?oldid=584082
- https://www.dmfinancialliteracy.org/uploads/1/3/3/1/133196403/oecd_survey_of_adult_financial_literacy.pdf
- https://www.fin.ee/sites/default/files/documents/2023-12/OECD-INFE-2023-International-Survey-of-Adult-Financial-Literacy.pdf
- https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/282040
- photo: https://unsplash.com/photos/white-and-gold-ceramic-unicorn-figurine-near-coins-Jr8byYZmTTU
Ai detalii despre un caz de posibilă înșelătorie? Folosește formularul Raporteaza un caz!




Foarte bine scris articolul. Felicitari!
Mi se pare deja ridicol această vehiculare peste tot a “independentei financiare”. Ce semnifică de fapt acest concept și ce vor să ne facă acești “traineri/guru” să credem că este independența financiară? În viața mea am citit o singură carte,când aveam vreo 18 ani, despre educație financiară, -“Tată bogat, tată sărac” de Robert Kiyosaki. Nu m-a dat pe spate cartea, dar nici nu mi s-a părut inutilă la momentul respectiv; ca mai apoi să aflu că autorul a ajuns bogat nu datorita nu știu căror investiții super inteligente și strategice, ci anume prin vânzarea in milioane de exemplare a acestor cărți publicate, despre cum să atingi succesul financiar, fiind de fapt niște forme fără fond.
Educația financiară este esențială anume pentru a ști cum trebuie să ne ferim de acești escroci care ne promit că devenim milionari dacă le cumparam cursurile și manifestăm. Boala secolului XXI e acest consumerism care pune stăpânire pe tot mai mulți oameni și veșnica comparare cu ceea ce vedem pe internet, care se dovedește a fi o mare minciună. Adevărata independență financiară cred că e atunci când nu îți faci datorii inutile și te bucuri de ceea ce ai obținut, atât personal cat și material. Iar legat de pensionarea la 30 de ani.. este o tâmpenie. Ca ființe umane, avem nevoie să muncim, și asta nu înseamnă să lucrăm 12 ore pe zi 7/7. Ci orice fel de muncă care ne aduce un venit și ne este benefică. Poate fi un serviciu 9-5, pe care il tot demonizeaza acești guru financiari, o pasiune, o mica afacere, orice. Dar ideea este că avem nevoie să muncim in primul rând pentru sănătatea mentală. Iar ceea ce le doresc tuturor acestor influenceri de carton, e să înceapă să meargă la muncă. Așa ar fi mult mai valoroși pentru economie.