Începând cu 7 iunie 2026, statele membre ale Uniunii Europene trebuie să aplice prevederile Directivei UE 2023/970 privind transparența salarială. Actul normativ urmărește reducerea diferențelor de remunerare și combaterea discriminării.
Noile reguli oferă angajaților acces mai mare la informații despre salarii și impun angajatorilor obligații suplimentare în procesele de recrutare și gestionare a politicilor salariale.
Potrivit unui studiu recent, realizat de Reveal Marketing Research, 76% dintre angajatori recunosc că există diferențe de salarizare între persoane care ocupă posturi similare și susțin că acestea sunt justificate. Pe de altă parte, 59% dintre angajați nu-și pot explica aceste diferențe.
Ce se schimbă, concret
Directiva introduce dreptul candidaților de a cunoaște salariul sau intervalul salarial aferent postului înainte de interviul de angajare. Totodată, angajatorii nu vor mai putea solicita informații despre istoricul salarial al candidaților. Măsura este menită să prevină perpetuarea inegalităților de salarizare.
Angajații vor avea dreptul să solicite informații privind nivelul propriei remunerații și salariile medii, defalcate pe sexe, pentru categoriile de lucrători care desfășoară aceeași muncă sau o muncă de valoare egală. Potrivit datelor Eurostat, femeile din UE câștigau în medie cu 11,1% mai puțin pe oră decât bărbații în 2024, chiar dacă principiul „salariu egal pentru muncă egală” este consacrat în legislația europeană de decenii.
Deși decalajul s-a redus de la 16,2% în 2011, ritmul progresului rămâne lent, iar diferențele variază semnificativ de la un stat membru la altul. Printre cauze se numără segregarea profesională, concentrarea femeilor în sectoare mai slab remunerate, accesul redus la funcții de conducere și impactul responsabilităților familiale asupra carierei.
Companii mari, obligații mai mari
Companiile cu cel puțin 100 de angajați vor trebui să transmită periodic date privind diferențele de remunerare. Dacă diferența salarială dintre femei și bărbați depășește 5% și nu poate fi justificată prin criterii obiective, angajatorul va fi obligat să realizeze o evaluare comună a salariilor împreună cu reprezentanții angajaților și să adopte măsuri de corectare.
Directiva prevede sancțiuni pentru companiile care nu respectă noile reguli, dar și posibilitatea angajaților de a fi despăgubiți.
Conform proiectului de lege, angajatorii care nu respectă obligațiile privind transparența salarială riscă amenzi cuprinse între 10.000 și 20.000 de lei. În cazul unor încălcări repetate, sancțiunile pot ajunge până la 30.000 de lei.
România bate pasul pe loc cu transpunerea Directivei
Deși termenul-limită stabilit de UE pentru transpunerea Directivei a fost 7 iunie 2026, România nu a adoptat încă legislația necesară pentru implementarea completă a noilor reguli. Ministerul Muncii a publicat abia la finalul lunii martie un proiect de lege aflat în dezbatere publică. Acesta nu a parcurs încă procedura parlamentară și nu a fost promulgat.
Cu toate acestea, netranspunerea unei directive de către un stat membru nu îl exonerează de obligațiile care decurg din dreptul european. Cetățenii ar putea solicita despăgubiri statului dacă simt că au fost prejudiciați și pot dovedi acest fapt, ca urmare a neimplementării sau implementării defectuoase a unei directive europene.
În practică, un angajat care consideră că a fost dezavantajat din cauza lipsei măsurilor de transparență salarială ar trebui să se adreseze mai întâi instanțelor naționale. Acesta ar trebui să demonstreze existența unui prejudiciu, faptul că Directiva îi conferă drepturi clare și că există o legătură directă între prejudiciul suferit și neîndeplinirea obligațiilor de către stat. Dacă instanța constată că aceste condiții sunt îndeplinite, statul poate fi obligat să plătească despăgubiri.
Surse: Directiva 2023/970, Digi24, Adevărul.
