Salutare și bine te-am regăsit la știrile janghinoase ale zilei de 19.09.2025. Hai să vedem împreună ce s-a întâmplat în ultima săptămână.
Românii cheltuie mai puțin pe cumpărături online
Un studiu realizat de easySales, intitulat Radiografia eCommerce 2025, relevă că modificările de prețuri i-au determinat pe mulți români să fie mai atenți la cumpărăturile online. Aproximativ 40% dintre participanții la cercetare afirmă că și-au redus moderat consumul, iar mai bine de un sfert au făcut ajustări considerabile în bugetul alocat acestui tip de cheltuieli.
Doar unul din patru respondenți spune că își păstrează aceleași obiceiuri de consum digital, fără schimbări semnificative. În ceea ce privește sumele economisite, cele mai frecvente reduceri se situează între 101 și 250 de lei pe lună, declarate de aproape o treime dintre cei chestionați. Totodată, un sfert dintre români spun că alocă lunar cu 251–500 de lei mai puțin pentru shopping online, în timp ce 18,3% au decis să taie din buget peste 500 de lei.
Rezultatele complete ale studiului vor fi prezentate pe 25 septembrie, la evenimentul eCommerce Talks, unde vor avea loc și sesiuni dedicate inteligenței artificiale, dar și masterclass-uri pe teme de actualitate. Cercetarea s-a desfășurat între 16 și 30 iulie 2025 și a inclus 1036 de respondenți, respectând profilul socio-demografic al utilizatorilor de internet din România.
România în topul țărilor cu dificultăți majore în asigurarea traiului decent
Conform celor mai recente date publicate de Eurostat, România continuă să ocupe o poziție îngrijorătoare în clasamentul european privind lipsurile materiale și sociale grave. În 2024, peste 17% dintre români s-au confruntat cu dificultăți majore în asigurarea unui trai decent – ceea ce reprezintă cea mai ridicată pondere din întreaga Uniune Europeană.
La nivel comunitar, media celor afectați este mult mai scăzută. Aproximativ 6,4% din populația UE s-a aflat într-o astfel de situație anul trecut, procent aflat chiar în ușoară scădere față de 2023, când nivelul era de 6,8%. Această diferență accentuează decalajele dintre România și restul Uniunii în ceea ce privește calitatea vieții și accesul la resurse de bază.
Analiza Eurostat scoate în evidență și faptul că tinerii sub 18 ani reprezintă categoria cea mai vulnerabilă, cu o medie europeană de 7,9%. Ei sunt urmați de persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 64 de ani (6,4%), iar cei peste 65 de ani par să fie ceva mai puțin afectați, cu o rată de 5,1%. Aceste cifre sugerează că fenomenul precarității lovește mai puternic în rândul generațiilor tinere, unde lipsurile pot avea consecințe directe asupra educației, sănătății și oportunităților viitoare.
România nu este însă singura țară cu probleme grave. Bulgaria și Grecia se află, de asemenea, în fruntea clasamentului negativ, cu 16,6%, respectiv 14% din populație expusă la lipsuri materiale și sociale. În schimb, există și state care reușesc să mențină aceste rate la un nivel minim. Slovenia, cu doar 1,8%, Croația (2%) și Polonia (2,3%) sunt exemple pozitive, demonstrând că politicile sociale și economice pot contribui semnificativ la reducerea fenomenului.
Datele prezentate de Eurostat reprezintă un semnal de alarmă pentru autoritățile române, dar și pentru instituțiile europene, întrucât evidențiază nevoia de măsuri concrete menite să combată sărăcia și excluziunea socială. Programele de sprijin financiar, investițiile în educație și sănătate, precum și reducerea disparităților dintre mediul rural și cel urban ar putea constitui pași esențiali pentru îmbunătățirea situației.
Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/w/ddn-20250915-1
Ce se întâmplă cu plafonarea alimentelor de bază?
Premierul Ilie Bolojan a avut vineri dimineață o rundă de discuții cu reprezentanții marilor lanțuri de magazine, tema principală fiind plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază. Actuala schemă urmează să expire la sfârșitul acestei luni, însă partidele PSD și UDMR susțin prelungirea ei.
Retailerii au transmis că, în principiu, resping intervenția statului în mecanismele pieței, inclusiv măsura plafonării adaosului, dar au precizat că vor respecta decizia Executivului dacă aceasta va fi menținută.
Potrivit unui comunicat al Guvernului, la întâlnire s-a discutat și despre sprijinirea produselor românești. Premierul Bolojan a propus măsuri prin care acestea să fie promovate mai mult, atât pe rafturile din România, cât și pe piețele externe. Reprezentanții comercianților s-au arătat deschiși să colaboreze pentru creșterea vizibilității producătorilor locali, cu condiția respectării principiilor de competitivitate, și au subliniat importanța dezvoltării producției interne de alimente.
Șeful Guvernului a mai declarat că, împreună cu mediul de afaceri, va fi elaborat un set de politici publice dedicate sprijinirii producătorilor români, astfel încât aceștia să poată concura mai eficient pe piața europeană.
Sursa: https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/bolojan-discuta-cu-reprezentantii-marilor-magazine-despre-plafonarea-adaosului-comercial-la-alimentele-de-baza-3419801
România vulnerabilă în fața inundațiilor
Potrivit unei investigații realizate de PressOne, autoritățile române au reușit să finalizeze doar trei dintre cele zece proiecte destinate protecției împotriva inundațiilor și reducerii riscului la viituri, în aproape un deceniu. Situația este cu atât mai problematică cu cât, dintre aceste trei proiecte, doar unul a fost depus și implementat în actualul exercițiu de finanțare europeană, aferent perioadei 2014-2020. Celelalte două erau inițiative mai vechi, rămase din ciclul financiar 2007-2013.
Cu alte cuvinte, în aproape zece ani, România a dus la bun sfârșit doar un singur proiect nou, început de la zero, care viza reducerea riscului la inundații. În paralel, cinci proiecte similare au rămas neterminate, principalii beneficiari fiind Ministerul Mediului și Administrația Națională „Apele Române”. De altfel, directorul instituției a fost recent demis după ce România a ratat mai multe obiective asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Printre proiectele abandonate se numără și unul de importanță majoră: un plan pentru „apărarea complexă a localităților situate în Delta Dunării”, menit să reducă riscurile de inundații asupra locuitorilor din zonă.
Investigația PressOne subliniază că nu este pentru prima dată când România pierde bani europeni destinați protecției comunităților aflate pe cursul Dunării. În septembrie 2024, aceeași publicație scria despre ratarea unei finanțări consistente, în valoare de 160 de milioane de euro din PNRR, destinată siguranței localităților expuse la pericolul inundațiilor.
Sursa foto: https://inundatii.ro/srss/
Ai detalii despre un caz de posibilă înșelătorie? Folosește formularul Raporteaza un caz!
