Salutare și bine te-am regăsit la știrile janghinoase ale zilei de 31.10.2025. Hai să vedem împreună ce s-a întâmplat în ultima săptămână.

10 ANI DE LA TRAGEDIA DIN COLECTIV, ROMÂNIA NU ARE NICIUN CENTRU PENTRU MARI ARȘI

Care este bilanțul uneia dintre cele mai mari tragedii din România ? 65 de tineri au murit în urmă incendiului din seara zilei de 30 octombrie 2015: 27 dintre ei în acea noapte, iar restul în spitale, în săptămânile care au urmat. 150 de oameni au fost răniți, majoritatea mutilați pe viață.

Primele promisiuni privind construirea de centre de arși în România datează din 2014, cu un an înaintea incendiului din clubul Colectiv, când a fost aprobată o Hotărâre de Guvern ce prevedea construirea a patru centre: două la București, unul la Timișoara și unul la Târgu Mureș.

În anul 2020, însă, era inaugurată, la „Bagdasar Arseni”, o unitate funcțională pentru tratarea pacienților cu arsuri, structură ce poate trata doar arsuri de complexitate medie. 10.000 de pacienți se prezintă anual la camerele de gardă ale spitalelor din România pentru leziuni de arsură, iar circa 4.000 de cazuri necesită internare pentru supraveghere și tratament de specialitate, se arată într-un raport oficial al Ministerului Sănătății, elaborat în anul 2021.

Tot potrivit aceluiași raport, au loc aproximativ 200 de decese pe an din cauza arsurilor. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, spune însă că, după ce vor fi date în folosință cele 3 centre pentru mari arși, „vom putea gestiona mult mai bine” situația acestor pacienți.

Acesta crede că necesarul de transfer în străinătate al pacienților cu arsuri va scădea cu 95% după deschiderea centrelor de arși. Se va întâmplă acest lucru? Rămâne de văzut.

PROIECT DE LEGE PENTRU INTRODUCEREA ÎN LEGISLAȚIA ROMÂNEASCĂ A TERMENULUI FEMICID

Un număr de 273 de parlamentari și parlamentare au semnat pentru depunerea unui proiect de lege care introduce pentru prima oară în legislația din România termenul de „femicid”, adică uciderea unei femei sau fete pe criterii de gen.

Ce pedeapsă presupune această lege? Femicidul ar putea fi pedepsit la fel ca omorul calificat cu închisoare de la 15 la 25 de ani sau cu detenție pe viață. De asemenea, aduc în discuție și un aspect total ignorat de autorități până acum – ca anchetele să înceapă din oficiu, fără să fie nevoie de plângere penală din partea victimei.

Odată depus, proiectul trebuie să treacă prin comisiile parlamentare de specialitate, unde poate fi modificat, apoi ajunge să fie votat în plen. Prima oară la Camera Deputaților, apoi la Senat. După ce va fi adoptat de Parlament, mai trebuie să fie promulgat de președintele Nicușor Dan.

Pe lângă femicid, în proiect sunt introduse și conceptele de:

• femicid intim, comis de parteneri sau membri ai familiei, motivat de control și dominație asupra victimei;
• femicid non-intim, comis de alte persoane, în contexte de exploatare, trafic sau violență sexuală;
• femicid indirect, când moartea femeii vine în urma mutilării genitale, a violenței domestice sau sinuciderea femeii ca urmare a violenței între parteneri sau într-un context familial.

Site-ul de investigații Snoop a realizat recent o hartă a femicidelor în România. În medie, la fiecare trei zile ale lui 2025, un bărbat a încercat să omoare o femeie în România.

CE MAI FACE MIHAIL NEAMTU PENTRU CULTURA ROMÂNEASCĂ?

Se pare că deputatul Mihail Neamțu, președintele Comisiei de Cultură, s-a hotărât să organizeze o conferință, folosindu-se de sala și numele Comisiei de Cultură.

Dar nu este prima dată când deputatul AUR face acest lucru, în septembrie, Neamțu și-a lansat propria carte „Șah însângerat” în același spațiu, ocazie cu care a reluat narativa propagandistică rusească, prin care Rusia încearcă să justifice invazia Ucrainei.

La începutul lunii, pe 8 octombrie, Mihail Neamțu a adunat extremiști și fundamentaliști în Palatul Parlamentului la sala Comisiei de Cultură, la un eveniment organizat în realitate de institutul satelit al AUR, pe care îl conduce și care ar fi trebuit să plătească pentru accesul la sălile Palatului Parlamentului.

Pe site-ul personal, Mihail Neamțu a promovat conferința ,,Prețul Vieții” că fiind organizată de Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă a Camerei deputaților. De ce a făcut acest lucru ? Deoarece comisiile parlamentare folosesc gratuit spațiile din Parlament.

Totuși, aflăm din articolul Context.ro că nu a fost aprobat sau măcar anunțat membrilor acesteia.

Conferința a fost deschisă de liderul AUR,George Simion și a continuat cu discursuri ale reprezentanților mai multor organizații: Institutul de Studii Politice Conservatoare „Mihail Eminescu”, Alianța Familiilor din România, Asociația ProVita – București, Fundația și Biserica Profides, Asociația VOX4Generations și Asociația World Teach. Numai personalități de seamă, care sunt cu siguranță extrem de interesate de cultură și de binele populației.

Sursa: https://context.ro/propaganda-pe-banii-statului-in-parlament-mihail-neamtu-a-transformat-sala-comisiei-de-cultura-a-camerei-deputatilor-in-salon-de-evenimente-aur/

CREȘTEREA SALARIULUI MINIM SE AMÂNĂ, GUVERNUL MĂREȘTE VALOAREA TICHETELOR DE MASĂ 

Ministrul Muncii, Florin Manole, face un anunt pe Facebook cu „o veste buna”:

„O veste bună: avem consens între sindicate și patronate referitor la indexarea valorii tichetelor de masă de la 40 la 50 de ron”. O veste bună pentru cei care primeau de la companii tichete de masă, ținând cont că acestea nu sunt obligatorii și nici valoarea lor nu este stabilită la un minim prin lege. Această majorare va avea loc începând cu 1 ianuarie 2026.

Pe de altă parte, a fost discutată și majorarea salariului minim pe economie de anul viitor. Conform angajamentelor existente pentru reglementarea salariului minim european, scenariile posibile privind creșterea salariului minim ar fi următoarele:

o   Nivel minim – 47% din salariul mediu brut, adică 4314 lei;

o   Intermediar – 50% din salariul mediu brut, adică 4590 lei;

o   Nivelul maxim – 52% din salariul mediu brut, adică 4773 lei.

Florin Jianu, fost ministru pentru IMM-uri, actual senator și președinte al Consiliului Național al IMM-urilor din România, a explicat că deja micile afaceri din România se gândesc la disponibilizări, după ce au fost afectate puternic de măsurile de austeritate adoptate de Guvernul Bolojan și de liberalizarea pieței de energie.

Sindicatele solicită majorarea salariului minim pe economie și amenință cu proteste masive în caz contrar. Acestea susțin că Guvernul Bolojan este obligat de Comisia Europeană să majoreze salariul minim și România riscă o procedură de infringement dacă nu se supune.

Ai detalii despre un caz de posibilă înșelătorie? Folosește formularul Raporteaza un caz!